SCURTA PREZENTARE A JUDETULUI BIHOR

Judeţul Bihor, se situează în partea de nord-vest a ţării şi se învecinează în partea de nord,nord-est cu judeţele Satu Mare şi Sălaj, la est cu judeţul Cluj, la sud, sud-est cu judeţele Arad şi Alba, iar în partea de vest cu Ungaria, având o suprafaţă de 7844 km2 (3,3 din suprafaţa României).
Dupa numarul oraselor si comunelor, Bihorul ocupa locul 11 avand 10 orase (din care 4 municipii), 91 comune si 434 sate. Populatia judetului este de 633629 locuitori,din care active 278000 persoane. Pe raza judetului exista un numar de 9 puncte de trecere a frontierei, vama Bors fiind principala intrare in tara dinspre Vest.

Relieful este dispus pe trei nivele altitudinale: culmi înalte din masivele Bihor şi Vlădeasa (cu vârful Cucurbăta de 1849 m), culmile şi dealurile mai joase ale masivelor Codru Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş, cu atitudini între 500-900 m şi câmpia Tisei, aceasta fiind cea mai joasă treaptă.

Solul, corespunzător caracteristicilor reliefului, reprezintă solurile silvestre, în zona montană, silvestre şi podzolice, în zona deluroasă şi premontană (cu extinderea cea mai mare) şi cernoziomurile care ocupă o fâşie în partea vestică a României. 41,6% din terenurile agricole se situează în clasele I-II de fertilitate, restul fiind încadrate în clasele de pretabilitate III-V.

Clima este continental-moderată cu predominarea aducţiei aerului umed din vest, nord-vest. Izotermele medii multianuale variază între 60 şi 10,50C, iar cantităţile de precipitaţii anuale sunt cuprinse între 550 – 1000 mm/mp. Regimul eolian este dominat de vânturile din vest, nord-vest şi sud-vest.

Reţeaua hidrologică cuprinde râuri, lacuri naturale şi artificiale, cele mai importante fiind: râul Crişul Repede cu o lungime de 101 km pe teritoriul judeţului, râul Crişul Negru – 136 km şi Barcăul – 68 km, lacul natural Tăul Mare, amenajările lacustre din zona Inand – Cefa – Tămaşda şi lacul de acumulare Leşu de pe Valea Iadului .
Flora judeţului prezintă o mare varietate de arbori, plante şi flori, cu un număr de 16 plante ocrotite, dintre care floarea de lotus (Băile Felix), floarea de colţ, strugurii ursului. Fauna cuprinde specii de interes cinegetic caracteristice zonei.

În judeţele Bihor, Alba şi Cluj este situat “Parcul Naţional Apuseni” ce se întinde pe 75,8 mii hectare, din care 37,9 mii hectare pe teritoriul Bihorului (50%).
Nu în ultimul rând, judeţul Bihor dispune de un număr de 60 monumente naturale şi rezervaţii a naturii dintre care: Cetatea Ponorului, Cetatea Rădesei, Valea Galbenă cu Izbuc, Săritoarea Bohodeiului, Defileul Crişului Repede, pârâul Peţa care adăposteşte nufărul termal, Peştera Urşilor, Peştera Meziad, Izbucul intermitent de la Ponoare, Peştera Vântului şi altele.
Baile Felix, Băile 1 Mai, Stâna de Vale si Pestera Ursilor au o binemeritată recunoaştere naţională si internaţională. În ultimii ani, în jurul acestor staţiuni balneoclimaterice s-a dezvoltat o reţea de pensiuni turistice care au contribuit la creşterea capacitaţii de atracţie a zonelor.
Padiş, Vârtop, Boga, Coada Lacului, sunt câteva din zonele Bihorului de o frumuseţe naturală de excepţie ce oferă Bihorului posibilităţi de dezvoltare a agroturismului. Cele 197907 ha păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră ale judeţului oferă şi alte oportunităţi de transformare a agroturismului într-o afacere profitabilă pentru potenţialii investitori cât şi pentru locuitorii respectivelor zone.

Judeţul Bihor, cu cele 309265 ha teren arabil se situează în primele 5 judeţe ale României ca potenţial al producţiei vegetale. Evoluţia suprafeţelor cultivate, a producţiilor totale si medii realizate în perioada 2000 – 2008 (tabelul 1), scot în evidenţă faptul că principala resursa de care dispune judeţul Bihor, pământul, nu este exploatată în condiţii de performanţă productivă.
Porumbul, grâul, orzul, floarea soarelui şi plantele de nutreţ, sunt culturile agricole care deţin ponderea în structura de cultură a ultimilor 20 de ani, dar există condiţii de creştere a suprafeţelor cultivate cu soia, rapiţă, in şi cînepă, Bihorul având o veche experienţă în cultura plantelor tehnice.
Patrimonial pastoral al României (4845,4 mii ha de păşuni şi fâneţe naturale), la care se adaugă cca. 1,2 milioane ha cultivate anual pentru furaje, în teren arabil, însumate, reprezintă suprafeţele agricole din Belgia, Olanda şi Elveţia, luate la un loc.
Bihorul deţine 180736 ha pajişti naturale (3,7% din Patrimonial pastoral al României), o resursă naturală inestimabilă pentru dezvoltarea zootehniei.
Zona montană a judeţului Bihor, un habitat specific, cu potenţial de dezvoltare durabilă, oferă şansa bihorenilor de a scurta drumul către progres şi civilizaţie, către o viaţă mai bună, către o integrare europeană, numai dacă îşi va asuma cu curaj programe capabile să mobilizeze energiile şi resursele existente, să atragă cooperarea, sprijinul şi fondurile europene nerambursabile destinate unui asemenea scop.
Ca potenţial de dezvoltare a zootehniei, Bihorul se situează în primele 10 judeţe ale României, iar condiţiile naturale de excepţie, la care am facut referire, deschide perspective reale de creştere numerică şi calitativă a efectivelor de animale la toate speciile.

Bihorul are o tradiţie aparte în ceea ce priveşte piscicultura, la Cefa existând cel mai mare eleşteu din ţară, iar actuala S.C. “Pro Acva” S.A. Cefa este cel mai mare producător de crap din România. Dacă adaugăm şi cele 5 păstrăvării existente în judeţ, putem afirma, cu toată convingerea că, piscicultura a fost, este şi va rămâne o reală oportunitate de dezvoltare a unor afaceri deosebit de profitabile.